Accesul în castel se face pe un pod de lemn, susţinut de patru piloni masivi de piatrã, plasaţi în albia pârâului Zlaşti (foto Podul de acces), lãsând în urmã curtea husarilor şi nişa ce adãposteşte statuia Sf. Ioan de Nepomuk, protectorul podurilor şi al trecererilor peste apã.

Primul obiectiv major este Turnul nou de poartã, de formã rectangularã, turn care impresionezã prin masivitate, în zona parterului având aspectul unui spaţiu boltit (foto Turnul nou de poartă - coridor de intrare), fiind de notat prezenţa locului de gardã, unde este şi o vatrã de foc, aici aflându-se la acest moment casa de bilete. De aici se ajunge, cu uşurinţã, în închisoarea castelului, care pãstreazã o uşã masivã de lemn (foto Poarta închisorii).

Loggia Matia se aflã la ieşirea din Turnul nou de poartã, în partea stângã, fiind consideratã cea mai timpurie manifestare, în domeniul arhitecturii, a Renaşterii. La etajul loggiei se mai pãstreazã unica picturã laicã în frescã din Transilvania acelei perioade, precum şi Camera de Aur, spaţiu de adăposteşte expoziţia "Obiecte din colecţiile Muzeului Castelul Corvinilor Hunedoara”.

Capela este plasatã pe latura esticã a castelului, accesul aici fiind posibil prin scara interioarã a Loggiei Matia, ajungându-se în tribuna capelei.

Camera domniţelor, se aflã plasatã la primul nivel al Turnului nou de poartã, deasupra coridorului de intrare în castel. Iniţial, a fost doar un nivel de apãrare în acest turn, iar în secolul al XVII-lea este tranformat în camerã de zi pentru doamnele din castel. Aici se poate vedea un set de mobilier aparţinând secolului al XIX-lea, stilului eclectic, compus dintr-o masã, servantã, dulap .

De aici, traversând Scara spiralã, se intrã în Sala Dietei, salã plasatã la etajul Palatului Mare. Este construitã în stil gotic târziu, interiorul ei fiind modificat radical în secolul XVII în vremea lui Gabriel Bethlen, prin demontarea întregii arhitecturi gotice de piatrã, şi compartimentarea ei, rezultând încãperi cu functionalitãţi diverse. De menţionat este faptul cã la primul nivel, rezultat în urma acestei intervenţii, se pãstreazã urmele unei picturi în frescã, ce prezintã nobili şi imagini de fortificatii ale vremii.

La ieşirea din Sala Dietei, în partea dreaptã se aflã o scarã de piatrã, ce conduce la etajul Turnului Capistrano, spaţiu ce avea ca destinaţie în secolul al XV-lea gãzduirea cãlugãrului Ioan de Capistrano .
Ieşirea din Turnul Capistrano se face pe aceeaşi scarã, în partea dreaptã fiind o scarã ce conduce la al doilea etaj al Palatului sudic, în camerele folosite în secolul al XVIII-lea ca şi birouri pentru Administraţia minelor de fier din Munţii Poiana Ruscã. În prezent aici se aflã expoziţia de etnografie .
De aici, se trece în camera cunoscutã sub numele de platforma Turnului nou de poartã, construitã în secolul al XVII-lea ca şi spaţiu de depozitare a muniţiilor. Aici este amenajatã expoziţia de arheologie (foto Expoziţie arheologie)

Din aceastã expoziţie se iese prin expoziţia de etnografie, se coboarã pe o scarã de lemn spre primul nivel al Palatului sudic, în atelierele mesteşugãreşti care deserveau administraţia minierã (foto Faţada palat administrativ).

De aici se iese din nou în curtea interioarã a castelului, iar în partea dreaptã se intrã pe coridorul de la parterul Turnului vechi de poartã, un turn de formã rectangularã, prevãzut cu douã niveluri de apãrare (Turnul vechi de poartă). Turnul vechi de poartã a fost pictat în frescã în vremea regelui Matia, urme din aceasta încã fiind vizibile pe latura nordicã. Şi aceastã parte castelului a fost modificatã în vremea principelui Gabriel Bethlen, acesta desfiinţând intrarea de secol XV şi construind în faţa turnului un bastion defensiv, numit Turnul alb (Turnul Alb)

Folosind galeria neo-goticã (foto Faţada neogoticã a palatului estic) se pot vedea câteva camere de locuit, plasate la primul nivel al Palatului mare dinspre oraş, încãperi ce pãstreazã o serie de elemente de facturã renascentistã târzie. De aici, se poate vizita sufrageria acestui palat.

Revenind în curtea interioarã, circuitul continuã cu vizitarea fântânii, care este însoţitã de prezentarea unei inscriptii, plasate pe unul dintre contraforţii capelei .

De aici se viziteazã terasa de artilerie, uşor modificatã în secolul al XIX-lea, de unde se deschide o frumoasã perspectivã spre groapa urşilor, palatul nordic, capelã şi curtea fântânii, dar şi spre oraşul contemporan.

Ultimul obiectiv este Sala Cavalerilor, una dinte cele mai interesante spaţii laice din Transilvania secolului al XV-lea (foto Sala Cavalerilor ansamblu). Aici funcţioneazã expoziţia de tehnicã militarã, cu piese care ocupã o perioadã cronologicã extinsã (secolele XIV-XIX)(foto Armament turcesc, Armament uşor, Armură completă sec. XV, Armură de infanterist din expoziţia de arme si armuri din Sala Cavalerilor). Aici se poate vedea o inscripţie legatã de momentul construcţiei acestei sãli (foto Inscripţie din sala cavalerilor).